In seara asta ma simt putin mai filosofic.

Inainte sa ma culc mi-a venit in minte un documentar de pe Discovery Science despre creierul uman. Acolo spunea ca in situatii extreme creierul face ca timpul sa se dilateze. Cum face asta? Nu are niciun sistem cuantic care manipuleaza materialul spatiu-timp (nu asa ii spune, dar ma rog). Pur si simplu functioneaza mai repede. Proceseaza mai multe lucruri intr-un timp mai scurt. Ganditi-va in felul urmator:

Cineva este pierdut in New York. Cum gasiti persoana respectiva mai repede? Daca o cauta o singura persoana? Sau daca o cauta tot orasul si cand ma refer la tot orasul ma refer chiar la tot orasul. Fiecare persoana din oras.

Cam asa functioneaza si asta.

Si acum am sai dau un save pentru ca mi-am dat seama ca teoria care o scriu nu are nici un sens. Si am sa va spun si de ce, dar dupa ce dorm cateva ore…

UPDATE:

Deci de ce nu are sens ce am scris. De fapt are. Cand te plictisesti creierul nu are ce face. Face foarte putine lucruri in n timp. De aia ti se pare ca trece timpul asa greu. Cand faci mai multe lucruri care iti plac, creierul e foarte activ si reuseste sa faca mai multe lucruri in acelasi n timp. E defapt un paradox. Ar zice Einstein, Hawking si Kaku ca depinde de masa unui obiect. Poate, dar in unele chestii nu e…

Oricum filosofirea asta a cam expirat. Ma rog. Nu bagati in seama ce scriu…